Pilda de r[bdare \i sfin@enie a lui Iisus Hristos }nsu\i. }ndemnuri spre virtute.
1 Astfel c[ \i noi, având împrejuru-ne atâta nor de martoria, s[ lep[d[m tot ceea ce îngreuiaz[ \i tot p[catul ce cu u\urin@[ ne’mpresoar[, \i cu st[ruin@[ s[ alerg[m la întrecerea ce ne st[’nainte, 2 cu ochii @int[ la Cel ce ]ncepe credin@a \i o des[vâr\e\te, la Iisus, Cel ce’n locul bucuriei care-I st[tea’nainte a ]ndurat crucea, ]n dispre@ul ru\inii, \i a \ezut de-a dreapta tronului lui Dumnezeu. 3 Gândi@i-v[ dar la Cel ce asupr[-|i a r[bdat de la p[c[to\i o astfel de ]mpotrivire, ca s[ nu v[ l[sa@i prad[ oboselii prin sl[birea sufletelor voastre.
4 Voi înc[ nu v’a@i împotrivit pân[ la s_nge luptându-v[ cu p[catul 5 \i a@i uitat ]ndemnul care v[ vorbe\te ca unor fii: Fiul meu, nu dispre@ui certarea Domnului, nici nu te descuraja atunci când El te mustr[; 6 c[ci Domnul ]l ceart[ pe cel pe care-l iube\te \i-l bate pe fiul c[ruia-i poart[ de grij[. 7 Dac[ e s[’ndura@i, e pentru certarea voastr[; Dumnezeu Se poart[ cu voi precum cu ni\te fii. |i care este fiul pe care tat[l s[u nu-l ceart[? 8 Dar dac[ voi sunte@i scuti@i de aceast[ certare de care to@i au avut parte, atunci sunte@i copii nelegitimi, iar nu fii. 9 Pe de alt[ parte, noi i-am avut pe p[rin@ii no\tri dup[ trup care s[ ne certe \i pe care i-am respectat; oare nu cu atât mai mult ne vom supune Tat[lui duhurilor, \i prin aceasta s[ tr[im? 10 Pentru c[ ei ne pedepseau pentru pu@ine zile, dup[ cum li se p[rea lor, dar Acesta spre folosul nostru o face, ca s[ ne împ[rt[\im de sfin@enia Lui. 11 Certarea, oricare ar fi ea, nu pare la’nceput c[ e spre bucurie, ci spre’ntristare; dar mai târziu, celor ce-au fost încerca@ib prin ea le pune’nainte roada cea